Biomasa reprezintă 65% din potenţialul de energie regenerabilă al României. Cu toate acestea, investiţiile în domeniu s-au rezumat, până acum, la doar 20 de milioane de euro. Pentru comparaţie, cele în energia eoliană sunt de o mie de ori mai mari. Principalele motive ale reticenţei investitorilor sunt dependenţa de infrastructură (care îi obligă să-şi amplaseze capacităţile de producţie la maximum o sută de kilometri de locul în care se află materia primă) şi costul r

Biomasa reprezintă 65% din potenţialul de energie regenerabilă al României. Cu toate acestea, investiţiile în domeniu s-au rezumat, până acum, la doar 20 de milioane de euro. Pentru comparaţie, cele în energia eoliană sunt de o mie de ori mai mari.

Principalele motive ale reticenţei investitorilor sunt dependenţa de infrastructură (care îi obligă să-şi amplaseze capacităţile de producţie la maximum o sută de kilometri de locul în care se află materia primă) şi costul ridicat al investiţiilor necesare. Căci, în funcţie de materia primă folosită şi de metodele de producere a energiei, acestea se pot dovedi mai mari decât costurile oricărei alte forme de energie regenerabilă (E-SRE). Cu alte cuvinte, aşa cum spune Fănel Apostu, consultant de mediu în cadrul subsidiarei locale a companiei daneze de consultanţă Ramboll, aceste costuri pot depăşi cinci milioane de euro/MW instalat, în cazul staţiilor de biogaz. În schimb, perioada de amortizare poate fi mai scurtă, datorită numărului mare de certificate verzi primite pentru fiecare MWh livrat în Sistemul Energetic Naţional (SEN): trei, faţă de două, în cazul energiei eoliene, sau unu, în cel al energiei hidro. La nivelul anului trecut, preţul mediu al unui certificat verde a fost de 161 de lei/MW.

Potrivit consultantului Ramboll, România are un potenţial uriaş de energie din biomasă, estimat la aproximativ 7,6 milioane de tone/an sau 31