Ieri, la Cluj, un maraton straniu. Un cor de 15 copii, începând de la 6 ani, a avut de cântat timp de 12 ore. Tâmpenia, desigur, n-are nici o relevanţă artistică. Este doar ambiţia stupidă a organizatorilor ca - prin chinuirea micuţilor - să stabilească o “performanţă” înscrisă în Guiness World Record. Ne-am profilat, în lipsa unor performanţe tehnice, economice, sportive, pe astfel de “competiţii”. La Bucureşti, Mo Ieri, la Cluj, un maraton straniu. Un cor de 15 copii, începând de la 6 ani, a avut de cântat timp de 12 ore. Tâmpenia, desigur, n-are nici o relevanţă artistică. Este doar ambiţia stupidă a organizatorilor ca - prin chinuirea micuţilor - să stabilească o “performanţă” înscrisă în Guiness World Record. Ne-am profilat, în lipsa unor performanţe tehnice, economice, sportive, pe astfel de “competiţii”. La Bucureşti, Mo

Ieri, la Cluj, un maraton straniu. Un cor de 15 copii, începând de la 6 ani, a avut de cântat timp de 12 ore. Tâmpenia, desigur, n-are nici o relevanţă artistică. Este doar ambiţia stupidă a organizatorilor ca - prin chinuirea micuţilor - să stabilească o “performanţă” înscrisă în Guiness World Record. Ne-am profilat, în lipsa unor performanţe tehnice, economice, sportive, pe astfel de “competiţii”. La Bucureşti, Moş Crăciun a fost multiplicat de 4.000 de ori. Cel mai lung cârnat, cel mai mare cozonac, cel mai greu tort au aspirat şi ele să intre în Guiness Book alături de mâncători de râme şi de saltimbanci.

Grotescul a fost atins vineri, la Alba Iulia. Unde vreo 9.000 de localnici s-au prins în “marea îmbrăţişare”, înconjurând cetatea. N-a lipsit Traian Băsescu, care (doar se transmitea la tv!) a aşteptat popândău în lanţul uman să vină pe bicicletă arbitrul, să-l numere şi pe el. Nu ştiu dacă recordul va fi omologat. Dar rămâne memorabilă strădania - jenant unicat mondial - a preşedintelui României de a se strecura până şi printre