Românii şi cehii au la dispoziţie 14 ore pentru a se duce la vot. În Cehia însă, alegerile europarlamentare se desfăşoară pe parcursul a două zile. „Adevărul“ vă prezintă situaţia privind alegerile pentru Legislativul de la Bruxelles din celelalte 26 de state membre ale Uniunii Europene, chemate, ca şi România, să voteze între 4 şi 7 iunie. Euroscrutinul de la 5 şi 6 iunie vine în Cehia la o lună de la sfârşitul crizei guvernamentale. Instalarea noului cabinet, condus de independentul Jan Fischer şi format în mare parte din tehnocraţi, a salvat imaginea ţării în condiţiile în care Cehia deţine preşedinţia Uniunii Europene (UE) până la sfârşitul lunii iunie.
Cehii au evitat astfel alegerile anticipate şi au confirmat aşteptările Comisiei Europene, care se declarase optimistă în privinţa capacităţii acestei ţări de a încheia „în mod eficient“ preşedinţia semestrială a Uniunii, în ciuda evoluţiilor politice de la Praga. Guvernul de tranziţie al lui Jan Fischer îşi va încheia misiunea în octombrie, când în Cehia sunt programate alegeri anticipate.
Un eurosceptic la preşedinţia UE
Preşedintele Cehiei, Václav Klaus, aflat la cel de-al doilea mandat, este recunoscut pe scena politică de la Bruxelles pentru euroscepticismul său declarat, dar şi pentru afirmaţiile sale foarte critice la adresa UE. Potrivit presei internaţionale, Václav Klaus a propus în 2005 înlocuirea UE cu o regiune de comerţ liber, denumită Organizaţia statelor europene, iar cu altă ocazie a comparat Uniunea cu fosta Uniune Sovietică. Cât despre aderarea ţării sale la UE, el a opinat că acest pas a însemnat o reducere însemnată a suveranităţii Cehiei.
În acelaşi timp, Klaus este considerat un inamic al Tratatului de la Lisabona. Profesor de economie, iubitor de jazz şi de literatură, preşedintele Cehiei (67 de ani) este descris de revista „The Econo