Reforma sistemului public de pensii, subiect politic tabu, scoate la suprafaţă secretele de familie ascunse ochiului public.

Căderea economică provocată de criza financiară globală îşi arată efectele asupra banului public. Fiecare privire aruncată în vistieria statului arată cum încasările scad constant. Şi nu e de mirare: afacerile sunt în mare parte neprofitabile, băncile au limitat liniile de creditare şi peste 110.000 de contribuabili au devenit şomeri în primele trei luni ale anului. În ciuda unui calm aparent, guvernul nu mai gestionează un buget de criză, ci o criză de bani. Viitorul apropiat nu dă speranţe prea mari pentru refacerea vistieriei ţării, astfel încât, în încercarea de a face economii, autorităţile au atacat subiecte odinioară interzise: reducerea posturilor în sectorul public, reforma salariilor şi a pensiilor. După aproape nouă ani de la adoptarea Legii 19, a pensiilor, sistemul a intrat în vizorul guvernului, care este, în definitiv, singurul acţionar al afacerilor statului.

Jumătate de miliard de euro în patru luni

În primele patru luni, bugetul de pensii a avut nevoie de o sponsorizare de peste două miliarde de lei (491 de milioane de euro) pentru a acoperi un deficit provocat de încasările mai mici. Anul trecut, pe vremea asta, bugetul de pensii rula un excedent, însă, între timp, aproape 140.000 de salariaţi au intrat în şomaj şi, ca atare, nu mai contribuie la bugetul asigurărilor sociale, din care se hrănesc pensiile. Perspectiva este incertă: chiar şi cele mai optimiste estimări arată că vom avea recesiune în acest an, iar economia va stagna anul viitor, dacă îşi vor reveni partenerii noştri europeni. Se întrezăreşte un deficit masiv al bugetului de pensii încă din acest an, care nu mai poate fi finanţat prin majorări de taxe, deoarece guvernul a mărit deja contribuţiile de asigurări sociale. Pe de altă parte, nivelul