Deşi participarea la alegerile europene s-a diminuat constant de la primul scrutin din 1979, un sondaj de opinie publicat zilele trecute dă speranţe că la 7 iunie absenteismul nu va atinge un nou record, aşa cum se prognozase în urmă cu câteva săptămâni.
Intensificarea, în ultimele zile, a campaniei electorale în ţările Uniunii Europene pare să fi trezit - la o parte a alegătorilor interesul pentru ceea ce va fi Parlamentul European, cine va reprezenta cetăţenii ţărilor membre ale UE şi, mai ales, rolul acestei instituţii în complexul mecanism ce conduce astăzi un spaţiu european mult extins faţă de cel iniţial. Ce arată noul sondaj: aproape 43 la sută dintre cetăţenii europeni intervievaţi în perioada 4 -15 mai au promis că vor merge totuşi la vot. 6 la sută au răspuns cu „foarte probabil“, iar 12 la sută refuză să voteze. Se constată, deci, un progres faţă de sondajul Eurobarometru din lunile ianuarie-februarie, ce prognoza o participare la scrutin de doar 34 la sută. În situaţia pe ţări, rezultată din sondaj, irlandezii (66 la sută), belgienii (64 la sută) şi maltezii (60 la sută) şi-au anunţat intenţia de a veni într-un număr mai mare la vot. Cea mai scăzută participare este aşteptată în Marea Britanie (16 la sută), Letonia (15 la sută), Bulgaria şi Polonia cu câte 14 la sută. Sâmbătă, un sondaj de opinie din Franţa anunţa o posibilă prezenţă la urne de doar circa 45 la sută. Vedem cum în ţările cu impact mare în UE, absenteismul continuă să se anunţe la proporţii îngrijorătoare pentru guverne şi clasa politică. Pe ultima sută de metri, candidaţii francezi, germani, britanici - şi nu numai- şi-au intensificat campaniile, fac promisiuni privind reformarea şi creşterea rolului instituţiilor alese ale UE în abordarea şi găsirea de soluţii pentru problemele grave cu care se confruntă în prezent economiile Europei.
Intră în luptă Nicolas Sarkoz
