La 1 iunie 1989, prim-ministrul Constantin Dăscălescu semna raportul final al anchetei incendiului care a avut loc în noaptea de 20 aprilie la reactorul 1 al Centralei Cernavodă, aflat în construcţie.
La câteva ore de la incident, o întreagă echipă era adusă cu elicopterul la locul faptei. Jurnalul Naţional a reuşit să vadă evenimentul chiar prin ochii unuia dintre cei care au întocmit raportul ce a ajuns pe masa mai-marilor vremii.
A cerut să îi fie respectată o singură dorinţă - anonimatul. Ne-a relatat însă, pe larg cum a încheiat un raport ocolind elegant "sabotajul economic" cerut de partid. Ancheta a fost finalizată în fix 48 de ore! S-au cerut explicaţii şi mai ales vinovaţi.
Sancţiunile care au urmat incidentului au fost destul de dure. Centrala se găsea în construcţie şi orice amănunt trebuia să respecte în detaliu graficul de desfăşurare. Iată care este povestea în date tehnice a incendiului de la Cernavodă. Pentru montajele pe reactor CANDU se creează o cameră curată. Această cameră curată este practic o incintă care are rolul de a controla parametrii de mediu. Aici au loc procese foarte sensibile, iar incinta trebuie să fie bine climatizată.
Din cauza unei deteriorări a izolaţiei la un cablu de alimentare care a fost supraîncărcat, a luat foc un cablu de cauciuc. În incintă se găsea un bidon de 25 de kilograme de acetonă. Acetona a început să curgă pe perdelele de cauciuc din camera curată şi pe o masă de aluminiu care se afla în încăpere. Masa de aluminiu s-a topit sub formă de solzi, motiv pentru care la acea vreme s-a răspândit zvonul că incendiul ar fi fost provocat de o bombă de plastic.
Din cele patru aspiratoare care se găseau în incinta curată a mai rămas unul singur.
Incendiul din noaptea de 20 spre 21 aprilie a distrus trei aspiratoare şi a ars perdelele de cauciuc.
