"Iară nu sunt vremile sub cârma omului, ci bietul om este sub vremi". Cine nu s-a întrebat, măcar o dată în viaţă, cum de i se întâmplă ce i se-ntâmplă? Şi, epuizând argumentele logicii, a ajuns la o astfel de concluzie?
Bunăoară, tovarăşa Venerica Pătru, prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid Vâlcea din 1986 până la 2 iunie 1989, ar fi avut motive. Căci întâmplările trăite de dumneaei arată ce va să zică un destin de "tovarăş cu funcţii de răspundere" în România anului 1989. Cu bune şi cu rele, cu suişuri şi coborâşuri, cum e viaţa, în general. Dar spune multe şi despre funcţionarea "sistemului" înainte de 1989.
VERSIUNEA OFICIALĂ
Documentele de arhivă, depozitarele versiunii oficiale a istoriei, spun că în centrul municipiului Râmnicu Vâlcea apăruse un bloc de locuinţe mai deosebit. Avea doar şase apartamente, fiecare cu o suprafaţă mai mare decât prevedeau standardele. Iar finisajele şi îmbunătăţirile, s-a spus oficial, erau tot peste media vremii: gresie, faianţă, garaj la parter, aşa cum nu se vedea la blocurile obişnuite. Beneficiarii celor şase apartamente erau Venerica Pătru, "şefă" peste judeţ, Paulian Păsărin, comandantul Miliţiei, Gheorghe Stoica, fost adjunct al Venericăi Pătru, Emil Teodorescu, directorul IAS Râmnicu Vâlcea, Aurel Vlădoiu, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Olăneşti şi Mihai Bănacu, şeful secţiei ortopedie a Spitalului Judeţean Vâlcea.
Acuzaţiile oficiale se regăsesc în documentele de arhivă. După vocabularul de-acum, Venerica Pătru a fost acuzată de corupţie. După cel de atunci, de încălcarea normelor eticii şi echităţii socialiste. O comisie de la Bucureşti s-a deplasat "în teritoriu" pentru verificări. Concluziile anchetei au fost expuse în faţa soţilor Ceauşescu de Emil Bobu, în timpul şedinţei CPEx din dimineaţa zilei de 2 iunie.
Comisia a spus că ac
