Potrivit celui mai recent sondaj de opinie, PDL(PPE) va trimite in Parlamentul European 10 europarlamentari, PSD (PSE) – tot atatia, PNL (ALDE) – sapte europarlamentari, UDMR (PPE)– numai doi. Alaturi de ei, independenta Elena Basescu. Misiunea celor 33 de reprezentanti va fi aceea de a participa la dezbateri extrem de complicate asupra viitoarelor legi europene. "R.l." a selectat cateva astfel de directive-cheie, foarte controversate si pe cale sa devina legi in mandatul urmator al Parlamentului European.
Timpul de lucru
Timpul de lucru al cetatenilor tarilor UE a starnit una dintre cele mai aprinse dispute europene. Dupa ani de negocieri, Parlamentul European si Consiliul de Ministri nu au reusit sa ajunga la un compromis, astfel ca pe agenda viitorilor eurodeputati va figura si acest subiect spinos.
Pentru a nu compromite sanatatea si siguranta lucratorilor, Comisia Europeana a stabilit, printr-o directiva din 2003, ca durata medie a timpului de lucru sa fie de 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Sub presiunea unora dintre statele membre s-a acceptat insa posibilitatea unor derogari, in sensul ca un angajator sa poata depasi timpul maxim de lucru saptamanal cu acordul lucratorilor. Sub pretextul unei libertati mai mari a angajatorului, de portita exceptiilor au beneficiat Marea Britanie, Estonia si Malta, tari in care saptamana de lucru poate ajunge si la 60-65 de ore.
Ulterior, s-a pus problema amendarii legislatiei, mai ales dupa ce Curtea Europeana a dat castig de cauza unui medic german, decretand ca timpul petrecut la dispozitia spitalului este considerat si el timp de lucru, indiferent de ce faci in acel interval. A urmat apoi un lung sir de negocieri esuate in Consiliul de Ministri, in conditiile in care tari precum Franta, Spania, Italia si Polonia au sustinut eliminarea derogarilor deoarece creeaza avantaj
