Festivalul Tzig’n’jazz s-a desfăşurat recent în capitala Franţei şi a avut mare succes.Este a doua oară când muzicieni români de jazz manouche se întâlnesc pe aceeaşi scenă într-un context festivalier, la a doua ediţie a Tzig’n’jazz, între 26 şi 28 mai. Ieşind aproape de miezul nopţii de la concertele Festivalului Tzig’n’jazz de la Sala Trianon din Montmartre, Paris, am avut senzaţia clară că sensul promovării imaginii României în lume ar trebui să se regăsească în astfel de manifestări, în care ponderea altui public decât cel românesc să fie semnificativă.

Succesul ediţiei inaugurale din 2008 i-a determinat pe organizatori, Rom Music Production cu consistenta contribuţie a Institutului Cultural Român din Paris, să reia experienţa. Cele trei seri de anul trecut au adunat 2.500 de spectatori care i-au ascultat pe Florin Niculescu, Didier Lockwood, Thomas Dutronc, Sansévérino, Angelo Debarre, pentru ca anul acesta starurile să fie altele, adunate în două seri de concert.

Conceput pentru a ilustra întrepătrunderea mai multor universuri muzicale, jazz manouche, muzică ţigănească, chiar jazz pur şi simplu, festivalul a fost construit pe ideea existenţei unor amfitrioni ai fiecărui concert, care au rămas tot timpul pe scenă, alternân-du-şi partenerii şi, respectiv, invitaţii.

Prima seară a fost girată de acordeonistul Emy Drăgoi, iar ultima, de violonistul Costel Niţescu, amândoi stabiliţi în Franţa, dar păstrând puternice legături cu tradiţia muzicală românească şi împărţind admiraţia pentru fondatorul jazzului manouche, Djago Reinhardt.

Acordeonistul Richard Galliano, chitaristul Biréli Lagrène, cântăreaţa Anne Ducros, chitaristul Stochelo Rosenberg sunt doar câteva dintre numele reprezentative pentru acest gen care au onorat invitaţiile muzicienilor români, lor alăturându-li-se „surprizele“ pregătite de fiecare din