Medicul a sosit în Banat în urmă cu peste jumătate de secol, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Profil
Educaţie - Facultatea de Medicină din Timişoara
Experienţă - Medic şi preşedinte al Comunităţii Evreieşti din Timiş
Tot mai puţini evrei locuiesc în Banat, iar sinagogile lor se transformă din lăcaşe ale artei. Paul Costin, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Timiş, vorbeşte despre situaţia evreilor şi despre istoria sinagogilor timişorene.
Câţi evrei sunt în Timişoara în prezent?
Suntem tot mai puţini. Cei bătrâni rămân; în schimb, cei tineri pleacă în străinătate, la rude sau să caute un loc de muncă mai bun. În prezent, avem 723 de membri. În Timişoara a fost mereu bine, pentru că este un oraş cosmopolit, cu multe naţionalităţi. De 200 de ani, aici trăiesc români, sârbi, nemţi, bulgari, evrei sau maghiari.
Câte sinagogi au mai rămas în Timişoara?
Sunt trei sinagogi, dar una singură este funcţională, cea din Iosefin. În rest, mai sunt două sinagogi, una în Mărăşeşti şi cea de-a doua în Fabric. Aceasta din urmă am cedat-o recent Teatrului Naţional din Timişoara pentru o perioadă de 35 de ani, cu condiţia ca în primii 5 ani să fie restaurată. Sinagoga din Mărăşeşti am cedat-o pentru 50 de ani Societăţii Filarmonica. Am renunţat la ele din lipsă de evrei, dar şi pentru că se deteriorau.
Cum s-a deteriorat sinagoga din Fabric?
Sinagoga s-a închis la un moment dat, rabinul locuia alături, într-o casă de rugăciuni care mai există şi acum. Între timp, în clădire a pătruns o ciupercă de lemn care a distrus temelia. Sinagoga a fost vecină cu un vechi pod peste un braţ al Begăi. A fost vandalizată de cinci ori, s-a furat totul, lampadare, obiecte sculptate, chiar şi o sobă de tuci. Până la urmă, neavând bani, ne-a ajutat mitropolitul să reparăm acoperişul
