În luna septembrie 2008, Comisarul Rehn a fost interpelat de Parlamentul European care îi reproşa că s-a implicat în declaraţii politice nepermise la adresa unui stat membru. Răspunzând, el a ţinut să precizeze că o anumită declaraţie a sa, reluată şi de presa română, cu referire la fostul premier Adrian Năstase, era de fapt o punere la punct impusă de discursul doamnei Macovei la reuniunea amintită. Dezinformările doamnei Macovei au reuşit, deci, să creeze tensiuni şi între instituţiile europene.

Cu ocazia dezbaterii pe tema eradicării impunităţii, organizată la Berlin în martie 2009 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, doamna Monica Macovei, invitată în calitate de expert independent, a proferat o serie de neadevăruri cu privire la sistemul justiţiei din România, generând, încă odată, lipsă de încredere la nivel european în instituţiile statului român. Astfel a afirmat că în România, atunci când procurorii vor să facă o percheziţie la domiciliul unui demnitar acuzat de corupţie, trebuie să ceară aprobarea învinuitului, ceea ce este fals. În acelaşi discurs s-a spus că telefoanele învinuiţilor nu pot fi interceptate fără ca aceştia să fie informaţi, ceea ce este, de asemenea, fals. Nu în ultimul rând, s-a susţinut că senatorii şi deputaţii analizează dosarele parlamentarilor pentru care se cere urmărirea penală la fel ca o instanţă judecătorească, ceea ce este, iarăşi, fals. În toate aceste cazuri, dna Macovei a făcut abstracţie de Constituţia şi legile din România care conţin prevederi similare celor din alte ţări europene, precum şi de faptul că într-un stat de drept justiţia nu se poate înfăptui potrivit dispoziţiilor şi priorităţilor politice, oricât de oportune ar fi ele.

La reuniunea cu reprezentanţii partidelor, convocată de Preşedintele României spre a discuta consecinţele Raportului Comisiei Europene privind situaţia