Jumătatea secolului al XIX-lea a adus în Ţările Române o perioadă în care deschiderea spre alte culturi europene va duce la mari schimbări în toate domeniile, inclusiv cel gastronomic. Acest lucru a făcut ca în locul preparatelor orientale - influenţa bucătăriei turceşti în cea românească a fost foarte importantă - să apară mâncăruri savuroase gustate, în primul rând, de cei care străbăteau Europa de la un capăt la altul. O dată cu apariţia primei cărţi de bucate în anul 1841, avându-i ca autori pe "marii mâncăi ai lumii literare" Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi, reţetele boiereşti "pătrund" în casele aristocraţilor vremii.

BUCATE DE FESTIVAL

Ecaterina Steriady, nevastă de colonel, avea să publice, în 1871, la Galaţi, prima carte de bucate românească ce urmăreşte modelul consacrat al literaturii de specialitate franceze. În 1874, cartea "soseşte" în Bucureşti, unde va tot fi tipărită şi retipărită până în pragul secolului al XX-lea. La Bucharest Food Festival, în cadrul workshopului organizat de Jurnalul de bucătărie, Horia Vîrlan a preparat două reţete din cartea Ecaterinei Steriady: Bulete cu mămăliguţă şi Scrobu românescu.

Maestru al artei culinare şi vedetă tv, Horia Vîrlan şi-a pus amprenta în pregătirea celor două reţete dându-le o savoare deosebită, datorită ingredientelor şi condimentelor folosite. Celebrul maestru a avut şi două ajutoare de nădejde: "sarea şi piperul", adică o blondă şi o brunetă care l-au ajutat pe tot parcursul workshopului.

Pentru buletele cu mămăliguţă pe care le-a umplut cu ciuperci maestrul a preparat o mămăligă, bine fiartă, în care a pus unt şi parmezan ras ca să fie grasă. Între timp a gătit o mâncare de ciuperci în care a pus o ceapă, puţin vin, o lingură de smântână, piper, sare şi zeama de la o jumătate de lămâie, le-a lăsat să fiarbă până a scăzut zeama, apoi cu o lingură a lua