DUPĂ DOUĂZECI DE ANI. Pe 4 iunie 1989, Polonia ţinea primul curs intensiv despre cum se tratează, fără bisturiul violenţei, cancerul socialismului. Sursa: Evenimentul Zilei

Atunci, au fost suficiente câteva ore de libertate pentru ca istoria să destituie utopia marxistă. În aceeaşi zi, la mii de kilometri distanţă, un alt univers orwellian încerca imposibilul: sute de mii de tineri chinezi înfruntau tancurile în Piaţa Tiananmen.

Evenimentul Zilei a stat de vorbă cu Vladimir Tismăneanu despre această zi specială, ale cărei semnificaţii continuă să-şi pună amprenta asupra prezentului, chiar şi la două decenii distanţă. Concluzia politologului? ”O lume fără 4 iunie ar fi fost una sărăcită, întunecată, sumbră”.

EVZ: Domnule Tismăneanu, puţine zile au şansa istorică să producă un impact de dimensiunile celui provocat, în urmă cu două decenii, de ziua de 4 iunie. Vorbim, în primul rând, de breşa produsă în spatele Cortinei de Fier de primele alegeri libere, ţinute în Polonia. Mai mult însă, 4 iunie este momentul reprimării brutale a demonstranţilor din Piaţa Tiananmen, dar şi ziua în care Ali Khamenei a devenit “Liderul Suprem” al regimului teocratic iranian. Fiecare în parte, aceste evenimente au schimbat – şi continuă să o facă – milioane de destine. Cum ar fi arătat, în bine şi în rău, lumea de astăzi fără acel 4 iunie 1989?

Vladimir Tismăneanu: Revoluţiile, breşele istorice, marile convulsii politice nu încep într-o zi, o ştim de la François Furet. Dar există clipe-simbol, momente care parafează despărţirile de “vechiul regim” de o manieră decisivă şi de neuitat. Aşa a fost, de pildă, 14 iulie 1789. Ziua de 4 iunie1989 a înglobat, într-un ansamblu ameţitor de semnificaţii, deopotrivă finalul despotismului bolşevic în Europa, reacţia revanşardă a birocraţiei comuniste post-maoiste din China şi persistenţa aspiraţiilor fundamenta