Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi-a manifestat îngrijorarea, într-un comunicat de presă, faţă de lipsa de interes a partidelor de a mobiliza electoratul la vot pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie. "Deşi acest scrutin ar fi trebuit să fie un examen de maturitate pentru clasa politică din România, prezenţa estimată la urne de sub 20% este dovada că partidele româneşti sunt pe cale să rateze acest examen", arată institutul. De la primele alegeri libere din 1990, interesul şi încrederea românilor în puterea de a schimba lucrurile prin vot s-au degradat constant: dacă în '90 participarea la vot la alegerile generale era de 86%, în 1992 şi 1996 a scăzut la 76%, în 2000 a ajuns la 65%, în 2004 - 58%, în 2007, la primele alegeri europarlamentare prezenţa a fost de 29%, iar în 2008 puţin peste o treime dintre români mai mergeau la vot. Dacă prezenţa la urne va continua să scadă în acelaşi ritm, IPP se întreabă ce se va întâmpla la următoarele alegeri: "Vor renunţa toţi românii la dreptul de vot în semn de protest faţă de clasa politică?".

Incapacitatea partidelor de a scoate oamenii la urne

În opinia IPP, "aceste cifre indică un deficit grav de democraţie reprezentativă, atât din partea candidaţilor şi a partidelor care îi susţin - prin incapacitatea de a convinge alegătorii să voteze, cât şi din partea cetăţenilor care au renunţat să se mai implice în treburile publice, dar le susţin invariabil prin plata de taxe şi impozite". Institutul condamnă eşecul partidelor de a promova o campanie electorală competitivă, cu mesaje care să informeze corect electoratul despre importanţa votului pentru Parlamentul European. În acelaşi timp însă, IPP consideră că sancţionarea partidelor prin neparticiparea la vot nu numai că nu va avea niciun efect asupra comportamentului lipsit de respect al actualei clase politice, dar are şi un potenţial de risc m