Deşi la primul său film ca regizor, Philippe Claudel a impresionat anul trecut (şi continuă să o facă) festivalurile de film - şi nu doar pe cele europene.
În afară de faptul că povestea sa (scenariul îi aparţine) este extrem de captivantă, a avut inspiraţia de a o alege, pentru rolul principal, pe Kristin Scott Thomas, a cărei interpretare este impresionantă. „Il y a longtemps que je t’aime” („Te iubesc de mult”) este o dramă ale cărei explorări sunt realizate când cu empatie, când cu cruzime, când cu simplitate, când sofisticat.
După 15 ani de închisoare, Juliette (Scott Thomas) se întoarce la viaţă. Sora ei mai mică, Lea (Elsa Zylberstein), o invită să stea cu familia ei. Soţul său, Luc (Serge Hazanavicius) o primeşte cu suspiciune; nepoatele sale o iubesc necondiţionat; tatăl lui Luc - care îşi petrece timpul exclusiv în lumea cărţilor - pare să fie, pe coordonate diferite, oglinda sufletului rătăcit al lui Juliette. „Te iubesc de mult” este un film despre recuperare. Sau refacere. Sau renaştere. Recuperarea unei vieţi. Refacerea relaţiilor - de familie şi de prietenie. Renaşterea speranţelor după un dezastru total.
Dar şi recuperarea, şi refacerea, şi renaşterea sunt mereu sabotate de un trecut ale cărei mistere au încă nevoie de dezlegare. Fantomele care o bântuie pe Juliette, dar şi pe Lea, în acest complicat proces de re-cunoaştere reciprocă, sunt dezvăluite de film cu încetinitorul. Suspansul este construit din a ceastă calculată întârziere a detaliilor, care ex plodează, în final, cu completa confesiune a lui Juliette. Cei 15 ani de închisoare se ex pli că abia acum - sau, mai degrabă, devin a do ua oară de neexplicat.
Un film care nu trebuie ratat. Filmul rulează de mâine la Hollywood Multiplex şi Movieplex din Capitală.
Nota noastră: 7,
