Alegerile europene ar trebui sa puna din nou in evidenta un paradox curios: cu cat Parlamentul European (PE) castiga in influenta, cu atat creste indiferenta alegatorilor fata de el. Scrutinul, al saptelea de acest fel de la prima alegere a eurodeputatilor prin vot universal in 1979, n-ar trebui sa faca exceptie, scrie Le Monde, preluat de Mediafax.
Intre 4 si 7 iunie, se va vota pentru cele 736 locuri din PE in cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE). In plina criza economica, cele 375 de milioane de alegatori nu se vor grabi sa mearga la urne, rata de participare la vot riscand sa inregistreze un nou record, dupa cel de 54% din 2004.
PE are totusi meritele lui, in pofida activitatii inegale a membrilor sai. In timp ce reforma institutionala bate pasul pe loc de la dublul refuz al Constitutiei exprimat in Franta si Olanda, in 2005, Parlamentul de la Strasbourg a permis Europei largite sa depaseasca partial situatia. In contextul unui Consiliu mai divizat ca niciodata, al unei Comisii cel putin ezitante, in Parlament s-a ajuns la compromisuri asupra unor legi controversate: directiva vizand liberalizarea serviciilor, propusa de fostul comisar pentru piata interna, Frits Bolkenstein, reglementarea ''Reach'' asupra produselor chimice, deschiderea concurentei in domeniile energiei si transportului feroviar. Europarlamentarii au respins chiar unele initiative propuse de Consiliu si Comisie, cum ar fi directiva asupra timpului de lucru, care mentinea derogarea de la plafonul de 48 de ore pe saptamana, sustinut de Marea Britanie si aliatii sai, sau un proiect de liberalizare a serviciilor portuare.
Agenda viitorului forum legislativ va fi tot atat de incarcata. Imediat ce vor fi alesi, europarlamentarii il vor confirma sau nu pe viitorul presedinte al Comisiei. Realegerea lui Jose Manuel Barroso este pe calea cea buna daca o imen
