Crize au fost de cand e lumea si pamantul. Nu a inceput si nu se termina lumea cu ele. E drept, fiecare dintre ele are particularitatile ei, dar pe ansamblu, exista si o jumatate plina a paharului. Putini remarca faptul ca uneori ele joaca rolul febrei pe care uneori organismul o face. E neplacuta, dar e in acelasi timp e utila si binevenita. Paradoxal, nu?
Pentru ca asa cum febra este forma de lupta a corpului cu proprii virusi, criza este forma de lupta a organismului economic cu proprii microbi.
Sa le luam pe rand si sa ne uitam la ce se petrece in jurul nostru.
Criza asta a facut oamenii sa fie mai responsabili si mai atenti pe modul in care isi cheltuie banii. A disparut exuberanta irationala a cumparaturilor inutile pe care le faceau romanii pana nu demult. Lumea e mai atenta cat si mai ales pe ce cheltuie, ajustandu-si din mers comportamentul de consum.
E drept, aceeasi criza despre care discutam, a marit vulnerabilitatile si riscurile la care sunt expusi (socialmente si profesionalmente) oamenii. Riscul de a-ti pierde jobul e mai ridicat, riscul de a nu mai genera veniturile trecute a crescut si el, riscul de stress e evident mai mare. Ori, pe vremuri de criza, ultimul lucru indicat sa-l faci este sa nesocotesti aceste riscuri sau sa renunti la a te mai proteja de ele.
Partea buna e, prin urmare, aceea ca in timp de criza, responsabilitatea oamenilor creste, dezvoltand comportamentul de economisire. De unde economisim insa?
Potrivit Studiul Financial CrisisMeter al Mercury Research (*), in timp de criza 29% din oameni ar reduce in primul rand cheltuielile pentru hrana, 18% ar diminua in primul rand bugetele alocate pentru ingrijirea personala si imbracaminte si 10% ar reduce bugetele dedicate pentru ingrijirea casei. In acelasi timp, doar 1% ar diminua in primul rand resursele financiare alo
