Elevii din clasele I-VIII, din satul Leamna, merg cu un autobuz privat, cu ocazie şi chiar pe jos, prin pădure, ca să ajungă la şcoala din comuna Bucovăţ. Primarul comunei promite că, din toamnă, copii vor avea asigurat un mijloc de transport special. Azi dimineaţă, la ora 7.00, micuţii aşteptau autobuzul în staţia din Leamna dar şi pe la porţile caselor. Marius Săndică, în clasa a treia, se îndreaptă cu pas grăbit înspre staţie. Din când în când, se uită spre ceas. “Doamnă, lăsaţi-mă, că nu luaţi dumneavoastră absenţă dacă întârzii eu la oră ! Doamna învăţătoare ne-a zis să fim punctuali, dacă vrem să ajungem oameni mari”, ne-a vorbit băiatul. Cu ghiozdanul aruncat pe umeri şi mâinile adânc băgate în buzunar, Marius ne mai spune că, la întoarcere, cursa pleacă din faţa şcolii din Bucovăţ la 13.00.

“Nu suntem oropisiţi, că avem ce mânca !”

 “Sunt vreo doi kilometri până la şcoală, pe care îi fac pe jos cam de trei ori pe lună. Dar nu suntem oropsiţi, doamnă, că avem ce mânca. Mi-a făcut mami un pachet cu brânză şi ouă, ca să am putere. Alţii nu au nici ouă, şi tot nu se vaită. Sunt mic şi voinic”, adaugă băiatul. Scotoceşte în buzunar după ceas. “Gata, acum nu vă mai spun nimic. Nu că sunt rău, dar nu vreau să am probleme la şcoală. Ştiu eu că vouă, de la oraş, nu vă pasă chiar atât de mult de noi. Ziceţi că suntem ţărani şi că putem trage chiar la jug”, încheie Marius.

Gabriela Bondoc, de 35 de ani, mamă a trei şcolari, alerga în grabă spre punctul în care micuţii se strâng, să se urce în autobuz. În mâini ţine trei ghiozdane, ale odraslelor. Gigi e cel mai rapid. “Hai mami, că pleacă maşina fără noi , şi pe urmă o luăm la pas. Mai am şi febră la muşchi… ”, este rugăminea lui Gigel Bondoc, în clasa a doua. Constantin Fota, şoferul care îi duce în fiecare dimineaţă pe doljeni la unitatea de învăţământ din Bucovăţ, ne povest