Iată ce îi scria regele Carol I al României, într-o primăvară de la sfîrşitul secolului al XIX-lea, preşedintelui abia ales al Braziliei, Campos Sales, felicitîndu-l pentru preluarea funcţiei supreme în stat. Trecuse un deceniu de la proclamarea Republicii:
"GRAND ET BON AMI. C'est avec une satisfaction sincčre que j'ai reçu la lettre par laquelle Votre Excellence m'informe qu'Elle a été élevée ŕ la Présidence de la République des États Unis du Bresil. En Vous offrant mes félicitations pour cet événement qui m'inspire un vif intéręt, je m'associe avec empressement au désir qui Vous anime de voir les relations de nos deux Etats s'étendre et se développer dans l'avenir. Je saisis avec plaisir l'occasion de Vous adresser les voeux que je forme pour la prospérité de la nation qui Vous a confié ses destinées ainsi que les assurances de la haute considération et du sincčre attachement avec lesquels je suis
GRAND ET BON AMI DE VOTRE EXCELLENCE,
(ss) Charles
Palais de Bucarest, ce 29 Mars 1899"
La prima vedere - simplă scrisoare diplomatică scrisă îîn "limba de lemn" a acestei branşe şi nimic mai mult; de secole încoace, locurile comune ale diplomaţiei afectează stilul mesajelor internaţionale; e o pălăvrăgeală amabilă, evident golită de orice conţinut real, de orice intenţie concretă; ne mişcăm în lumea unor pia desideria care nu costă nimic.
Şi totuşi... Chiar dacă Regele Carol doar a semnat scrisoarea, fără s-o fi compus el însuşi, e sigur că a inspirat-o direct - ca ton, ca alegere a termenilor, ca nivel de politeţe. Un aer de abia ascunsă superioritate răzbate din textul Regelui României, în ciuda eforturilor pe care autorul scrisorii le întreprinde pentru a fi cordial: e mesajul unui suveran către un preşedinte de republică. Nu contează că suveranul stăpînea o
