Silviu Sergiu: "Traian Băsescu le-a cerut românilor să vină la vot, în număr cât mai mare, la alegerile pentru Parlamentul European."

Un gest firesc. Înaintea oricărui scrutin, a devenit o cutumă ca şeful statului să transmită alegătorilor acest mesaj: democraţia este participativă, iar soliditatea ei este dată de gradul de implicare a cetăţenilor.

De la scrutin la scrutin însă, mobilizarea cetăţenilor la urne este o misiune din ce în ce mai grea pentru şeful statului, îndemnul său este tot mai gol de conţinut, pe măsură ce gradul de insatisfacţie faţă de clasa politică este mai ridicat. Din această perspectivă, preşedintele este de admirat. Nu este deloc simplu să inviţi alegătorii la urne, când prestaţia candidaţilor a fost lamentabilă în campania electorală. E ca şi cum ai legitima mediocritatea.

Ca să nu-şi aducă singur prejudicii de imagine, şeful statului avea nevoie de argumente puternice. Retorica sa din emisiunea Televiziunii Române a fost însă total neinspirată. Traian Băsescu a evitat să se refere la prestaţia mediocră a eurocandidaţilor şi a bătut obrazul celor care refuză să vină duminică la urne. A renunţat la accentele de discurs antisistem şi a ales un mesaj dojenitor-mobilizator la adresa electoratului, confundându-se cu sistemul.

Preşedintele le-a atras atenţia românilor că în zadar se declară susţinători ai Uniunii Europene, dacă, în ziua votului, nu fac mai nimic. A susţinut că prezenţa la urne în ţările membre este o variabilă de care Bruxelles-ul ţine cont, un indicator al ataşamentului faţă de construcţia europeană. În logica prezidenţială, o prezenţă mare la urne ar fi un câştig de imagine pentru România, în timp ce un absenteism accentuat ar fi dăunător. Băsescu a evitat să explice ce înseamnă acest câştig de imagine, poate şi pentru că este o noţiune abstractă. Nu este, cu siguranţă, vorba