* cele mai multe şcoli au reuşit să obţină la tezele cu subiect unic rezultate onorabile * directorii şcolilor cu rezultate foarte bune spun că secretul îl reprezintă climatul de seriozitate şi pregătirile suplimentare din şcoli * dacă la Bălcescu, de exemplu, 21 de copii au obţinut nota 10 la română, la Frecăţei, nici măcar un elev nu a obţinut notă de trecere
Anul acesta, Ministerul Educaţiei a dat copiilor teze cu subiect unic, destul de uşoare la limba română şi la matematică, iar la istorie şi geografie extrem de uşoare. Ca urmare, vom analiza rezultatele la limba română şi la matematică. O analiză la ultima teză la istorie şi geografie nu ar avea sens pentru că acolo un elev care nu a învăţat nimic, dar care a fost atent în clasă putea să ia şapte. Practic, aici nu au avut cum să se detaşeze elevii foarte buni de cei mediocri şi slabi. Datorită dificultăţii destul de scăzute, pe ansamblu, rezultatele la teze au fost bune, dar surprizele nu au lipsit nici de această dată. Aceleaşi clase, la limba română au avut rezultate proaste, iar la matematică mai bune, sau invers.
Sau, în aceeaşi şcoală, cu aceeaşi profesori, elevii din clasa a VIII-a au avut rezultate foarte bune, iar cei dintr-a VII-a dezastruoase. Asemenea situaţii se întâlnesc în special în comunităţile sărace, indiferent dacă acestea sunt în mediul rural sau urban, iar directorii consideră că sărăcia atrage după ea lipsa de interes pentru şcoală, atât a elevilor, cât şi a părinţilor, iar de aici apar rezultatele proaste.
Această ultimă ediţie, probabil, a tezelor cu subiect unic s-a mai făcut remarcată şi prin două gafe memorabile ale Ministerului Educaţiei. Au fost trimise subiecte greşite, atât la română, unde Ghiţă Niţescu a fost confundat cu Niţă Giţescu, iar la istorie, în loc de Armata a 2-a a apărut Armata 1, chestiuni care au dat ceva de furcă şi elevilor şi profesorilor,
