Chiar dacă nu se prezintă la urne, grecii nu riscă nicio sancţiune. Scena politică este dominată de două partide mari: PASOK şi Noua Democraţie. „Adevărul“ vă prezintă situaţia privind alegerile pentru Legislativul de la Bruxelles din celelalte 26 de state chemate să voteze, ca şi România, în perioada 4-7 iunie. Viaţa politică a Greciei este dominată de două mari partide care alternează la putere: Noua Democraţie (ND) şi Mişcarea Socialistă Panelenică (PASOK).
Premierul Kostas Karamanlis, şeful conservatorilor aflaţi la guvernare, este nepotul fostului preşedinte grec Constantine Karamanlis, fondatorul ND. Fostul lider al PASOK, Georgio Papandreou, este preşedintele în funcţie al Greciei.
În Parlamentul de la Atena mai sunt reprezentate alte trei formaţiuni: comuniştii, Coaliţia Stângii Radicale şi Adunarea Populară Ortodoxă.
Votul anticipat este permis
La alegerile europarlamentare pot candida toţi cetăţenii greci care au împlinit 25 de ani şi au drept de vot. Grecia se află printre cele câteva ţări în care prezenţa la vot este obligatorie prin lege. Totuşi, niciun act normativ nu prevede vreo sancţiune pentru cei care nu se prezintă la urne.
În trecut, fiecare cetăţean cu drept de vot trebuia să prezinte autorităţilor un carnet cu ştampilele la zi ale alegerilor pentru a obţine permisul de conducere sau paşaportul. În caz contrar, aceştia erau nevoiţi să-şi justifice absenţa. În prezent, datoria civică de a se prezenta la vot este considerată încă obligatorie, fără să existe însă sancţiuni.
Cetăţenii acestei ţări care locuiesc temporar sau definitiv pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene îşi pot exprima opţiunile faţă de candidaţii greci la euroalegeri cu o zi înainte de alegeri.
Partidele politice care reprezintă Grecia în Legislativul comunitar şi form
