În loc să întocmească un inventar al pomilor-pericol public, ce pot cădea la furtuni, şi să ia măsuri pentru îndepărtarea lor, autorităţile locale din Bucureşti vor ca, pentru tăierea unui copac, solicitantul să facă „un munte de acte”.
Astfel, dacă un arbore aflat la mai puţin de doi metri de un imobil stă să cadă peste casă, gard sau maşină, acesta va putea fi tăiat numai la cererea unei persoane fizice/ juridice şi numai după efectuarea unei expertize de către un specialist din Ministerul Dezvoltării. Cel care plăteşte „cercetarea” - între 150 şi 1.000 de lei - este solicitantul. În plus, niciun copac nu va fi tăiat, indiferent unde este, fără acordul specialiştilor Administraţiei Lacuri şi Parcuri Bucureşti.
Toate aceste prevederi sunt trecute într-un proiect de hotărâre de consiliu, elaborat de consilierii Capitalei şi semnat de Sorin Oprescu. Şi lucrările de refacere a plantaţiei, în maximum un an de la doborârea arborelui şubred îi revin tot celui care a solicitat tăierea. Conform proiectului, în locul unui copac tăiat, bucureşteanul va trebui să planteze trei puieţi, să-i fotografieze şi să ducă pozele autorităţilor. În caz contrar, se alege cu amendă.
Rămâne însă în aer problema cadastrului verde. Autorităţile nu ştiu numărul copacilor bătrâni, deşi numărarea acestora trebuia făcută din 2007. Şi aici vorbim despre arborii care ucid oameni sau distrug maşini şi case la prima furtună mai puternică.
