Am fost sa votez in jur de 16.30 la Liceul Sincai. Atmosfera era ca intr-un orasel mexican dintr-un film western: cateva sali pustii, cateva muste bazaind, oameni tolaniti intr-o rana, topiti de caldura. Mai mult trafic ar fi fost pe un drum prafuit de tara, in mijlocul unei zile caniculare, dupa pranz.

„Nu prea a venit lumea sa voteze?”, intreb o doamna toropita. „Nu prea”. „Si azi-dimineata n-a venit nimeni?”. „Ba, azi-dimineata au mai venit. Dar asa si asa”.

Europa parea undeva, foarte departe. Din mijlocul drumului de tara electoral, ea aproape ca nu exista. O poveste despre un stat cu totul diferit, pe care ni-o spun unii la televizor. Uniunea Europeana e o abstractiune, o fantoma cu o consistenta mai slaba decat a aerului, in timp ce mustele si caldura sunt cu noi, aici. Europa nu ne apara de caldura, nici nu ne da mustele afara din Cismigiu.

In ultimele zile am incercat sa-mi conving cativa prieteni si cateva rude sa mearga la vot. Cei mai multi mi-au spus ca, pur si simplu, n-au cu cine sa voteze. Fiecare partid are in fruntea listelor personaje dubioase. Altii mi-au raspuns ca n-au pentru ce sa voteze. Ce importanta au, oricum, europarlamentarele astea?

Citeste restul materialului si comenteaza pe Blog de jurnalist cultural. Am fost sa votez in jur de 16.30 la Liceul Sincai. Atmosfera era ca intr-un orasel mexican dintr-un film western: cateva sali pustii, cateva muste bazaind, oameni tolaniti intr-o rana, topiti de caldura. Mai mult trafic ar fi fost pe un drum prafuit de tara, in mijlocul unei zile caniculare, dupa pranz.

„Nu prea a venit lumea sa voteze?”, intreb o doamna toropita. „Nu prea”. „Si azi-dimineata n-a venit nimeni?”. „Ba, azi-dimineata au mai venit. Dar asa si asa”.

Europa parea undeva, foarte departe. Din mijlocul drumului de tara electoral, ea aproape ca nu exista. O poveste despr