Piteşteanca Maria Barbu are o adevărată pasiune pentru broderie şi croşetat. De când se ştie lucrează lasetă, goblenuri şi etamină. Lucrările sale au putut fi admirate la zeci de târguri şi expoziţii din întreaga ţară.
De mică a avut o înclinaţie pentru lucrurile care cer migală. A avut şi de la cine să moştenească talentul pentru că mama şi bunica croşetau de zor, împleteau sau ţeseau. Nu s-a sfiit să ia la rândul său ingliţa în mână şi să le arate celor mai experimentate că şi ea are îndemânare!
Artizanatul, marea sa dragoste
În adolescenţă lucra deja feţe de masă iar la 20 de ani, goblenuri. „Mi-a plăcut de cum am văzut prima dată aşa ceva. Era vorba de un peisaj. Părea o pictură în ulei. Era atât de frumos că nu-mi venea să cred că e făcut doar cu acul şi aţa. M-am speriat puţin când am văzut că pentru o palmă de goblen e nevoie de aproape un metru pătrat de scheme. Dar când m-am văzut lucrând la el mi-am dat seama că pentru asta sunt făcută. Mi-am procurat cele mai frumoase modele, am căutat cele mai drăguţe culori şi am lucrat zi şi noapte.” povesteşte Maria Barbu. Treptat a descoperit şi laseta care i-a devenit chiar mai dragă decât goblenurile.
Şi pentru că nimic altceva nu-i plăcea mai mult, s-a hotărât să lucreze pentru Arta Meşteşugarilor. Împletiturile, goblenurile şi broderiile ajungeau în faimoasele artizanate de pe vremuri. „Pe-atunci lumea punea mare preţ pe lucrurile de valoare. Când trebuia să faci un cadou frumos mergeai la artizanat. Oricine avea în casă măcar o faţă de masă mai drăguţă, un mileu mai deosebit, lucruri care atunci erau la modă.” îşi aminteşte doamna Maria.
„Am făcut până acum zeci de kilometri de şnur”
A renunţat la job pentru a-şi dezvolta propria sa afacere. „Primeam solicitări din toate părţile, comenzi peste comenzi, şi pur şi simplu nu mai aveam timp şi de serviciu. Prinsesem o dexteritate ca
