Roşii dulci şi zemoase, căpşuni parfumate, lapte gustos. Până nu demult, toate acestea erau amintiri din copilărie pentru locuitorii oraşelor, obişnuiţi cu fructele şi legumele fără gust din supermarket. De câţiva ani însă, în România agricultura ecologică nu mai este doar o poveste. Citiţi şi: De ce nu se dezvoltă agricultura ecologică în România

Cum ar fi dacă peste tot în lume oamenii ar mânca exclusiv produse organice, adică plante cultivate fără aditivi şi carne de animale crescute în libertate, fără a fi îndopate cu antibiotice? Cu siguranţă, consumatorii ar duce o viaţă mai sănătoasă. Departe încă de acest scenariu utopic, locuitorii planetei au început totuşi să-şi contureze o conştiinţă ecologică. Unii mai demult, alţii abia de câţiva ani.

Românii nu au uitat gustul bun al alimentelor „de la ţară”, însă au fost puţin deturnaţi de la însuşirea unui stil de viaţă organic, mai întâi de regimul comunist, iar apoi de regimul fast-food. Acum redescoperim plăcerea de a produce şi de a consuma bio.

Procesul ecologic începe în interiorul fermelor şi se încheie în farfuria consumatorului. Rolul agriculturii practicate în sistem ecologic este de a produce hrană curată, potrivită metabolismului uman, şi în deplină concordanţă cu natura. Pesticidele sunt total interzise, iar organismele modificate genetic sunt din start boicotate.

Pasionat de ecologie

În apropierea oraşului Bucureşti sunt trei ferme ecologice mari. Două dintre ele aparţin unor francezi, iar a treia este patronată de un român.

Alain Kremeur, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Franceze, a venit în România la începutul anilor ’90 cu diverse afaceri. A găsit aici o ţară fascinantă, dar şi o femeie frumoasă, Mihaela, care de 16 ani îi este soţie. Gastronomia şi agricultura ecologică sunt două dintre pasiunile do