Marile probleme sociale şi ecologice din Delta Dunării sunt cauzate de lipsa unor programe şi campanii convergente. Cele mai multe ONG-uri, autorităţile şi companiile acţionează orb şi ineficient, într-o societate post-comunistă în care parteneriatele nu sunt încă la modă, iar educaţia ecologică este încă un subiect de râs pe uliţă.
"Sunt probleme de comunicare, de transparenţă. De exemplu, există un deficit de dialog între oameni şi Administraţia Biosferei", spune Stefanie Röder, un reprezentant al Naturefriends International.
Nemţoica a coordonat proiectul european"Peisajul Anului" şi cum Delta a fost considerată prea frumoasă pentru un premiu de un an, ea a primit un interval lărgit, 2007-2009.
Frumuseţea naturală păleşte însă în faţa problemelor de ordin social, referindu-ne aici la sărăcie şi lipsa de perspective, pe care le poţi vedea printr-o simplă plimbare în oraşul Sfântu Gheorghe. Case zidite cu stuf şi chirpici, blocuri de pe care "picură" periodic bucăţi de moloz şi oameni care caută fericirea pe la o bere, la numeroasele birturi de pe marginile străzilor de nisip. Oraşul este izolat de ape, pe străzi umblând doar câteva maşini, pe care şi le-au adus "şmecherii", cu bacul.
"E greu să trăim aici"
"Toate speranţele de dezvoltare economică sunt legate de turism. Trebuie să descoperim şi să valorificăm potenţialul de a face ceva împreună", spune aceeaşi Röder, care consideră că "eternul conflict din Deltă este legat de faptul că este greu să le spui oamenilor locului ce să facă".
Tabloul schiţat de reprezentanta NatureFriends este "colorat" de o femeie din Sfântu Gheorghe, care îşi dojeneşte blând copilul descuţ şi murdar care vine de la pescuit. "Mai câştigăm din peşte, plimbăm turişti cu barca, dar e greu să trăim aici, trebuie să punem şi ceva în grădină. Poate ne mai dă primăr
