Proprietarul unei micro-ferme de căpşuni hunedorene găseşte greu muncitori pentru recoltat. La doar trei kilometri de Deva, hunedoreanul produce soiuri alese de căpşuni „bio” .
Hunedorenii sunt de acord să lucreze ca şi „căpşunari” doar în deplasare. Este o concluzie pe care a tras-o Ioan Păcurar, din Sântuhalm, proprietarul unei micro-ferme de căpşuni. Aproape toţi solicitanţii care au răspuns anunţurilor de angajare date de fermier în media, au refuzat oferta pe motiv că plantaţia nu este în Spania sau în Italia.
„Într-adevăr, nu pot plăti ca un fermier spaniol, care are ferma pe zeci de hectare. Pentru cineva care nu are niciun venit însă, banii pe care pot eu să-i dau sunt totuşi o soluţie temporară pentru a ieşi din foame. Când le-am spus că am ferma lângă Deva aproape toţi cei care au sunat au refuzat oferta. Dacă nu e Spania nu-i interesează să muncească”, a constatat Ioan Păcurar. Pentru a strânge recolta, întreprinzătorul este nevoit să apeleze în principal la ajutorul familiei sale.
Căpşuni hunedorene de Satu Mare
Căpşunăria lui Ioan Păcurar se întinde pe o suprafaţă de 20 de ari. Lucrând cot la cot cu familia sa, hunedoreanul reuşeşte să recolteze aproape cinci tone de căpşuni în circa trei săptămâni. Răsadurile provin din pepinierele de la Satu Mare, iar cultura este „bio”.
„Am cultivat patru soiuri de căpşuni, de forme şi arome diferite. Pe măsură ce recoltăm, vindem marfa. Nu folosim niciun fel de conservant. Din această cauză, recolta este foarte perisabilă. În maxim trei zile de la recoltare fructele sunt compromise dacă le ţinem. Nu se întâmplă însă acest lucru pentru că suntem organizaţi, iar desfacerea se derulează rapid”, a precizat hunedoreanul. Valoarea totală a investiţiei în micro-fermă a fost de circa 6.000 de lei, cultura aflându-se în al doilea an de producţie. @N
