Scrutinul europarlamentar desfăşurat ieri în România produce, la nici 24 de ore de la închiderea urnelor, primele concluzii. Sursa: EVZ
EVZ a stat de vorbă cu analistul politic Dan Petre despre decepţia fecundă a alegerilor la români, despre ameninţările care planează asupra democraţiei comunitare şi, inevitabil, despre EBA. Dacă dezinteresul electoral s-a cronicizat deja ca o marcă a României ultimului deceniu, combinaţia absenteismului cu exotismul ofertei politice a secretat deja nu doar concluzia unui exerciţiu electoral semi-ratat, ci şi imaginea unei ţări a cărei apatii trimite, la Bruxelles, “circul”.
Coroborate cu rezultatele euro-scrutinelor din celelalte ţări comunitare, datele parţiale ale alegerilor din România indică, în clar, două lucruri: prezenţa extrem de scăzută la vot şi relativul success al figurilor “exotice”, categorie în care cuplul Vadim-Becali conduce detaşat. O simplă survolare a presei europene de astăzi e suficientă pentru a produce acelaşi tip de concluzii.
Două crize şi ameninţarea de la Bruxelles
Peste tot, Bătrânul Continent s-a confruntat cu apatia cetăţenilor săi, în ceea ce va rămâne în istorie ca fiind cel mai ignorat scrutin european din 1979 încoace. Mai mult însă, vocaţia comunitară pare în multiple zone ale Uniunii ameninţată de avansul, previzibil de altfel, al formaţiunilor de extremă dreapta. Cazul Partidului România Mare nu este nicidecum singular în peisaj, ţări precum Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria sau Olanda trimiţând la Bruxelles purtătorii discursurilor ultra-conservatoare şi naţionaliste.
EVZ a stat de vorbă cu politologul Dan Petre, în încercarea de a desluşi motivele dezinteresului general faţă de alegerile europarlamentare, dar mai ales efectele perverse ale absenţei din faţa urnelor. Analistul crede că povestea e diferită în cele „două Eu
