A scris peste 20.000 de pagini originale şi a parcurs pe jos în expediţii aproximativ 130.000 de kilometri. A realizat „Calendarul culegătorului de ciuperci” şi este autor al „Dicţionarului Enciclopedic de Mediu”. „Dragostea pentru natură şi mişcare” este moto-ul după care a trăit toată viaţa. Totul a plecat din dragostea faţă de natură, insuflată de părinţi şi dezvoltată încă din copilărie. În toate instituţiile de învăţământ în care a activat a încercat să îi apropie pe copii de natură. „Ca să cunoşti natura trebuie să te deplasezi. Pe acest principiu m-am bazat toată cariera mea, practic pe unde am fost am încercat să insuflu copiiilor dragostea pentru natură, am şi un citat al meu, „fericiţi de cei care merg, pentru că aceia se vor bucura de frumuseţile naturii”, spune profesorul. Pe lângă cunoaşterea naturii, Mihail Dumitru a încercat să dezvolte şi conceptul de ocrotire a naturii.
A identificat şi propus obiective naturale demne de protecţie, printre acestea numărându-se „Mlaştina de la Tătărani”, „Lacul fără fund” de la Gheboieni, „Pajiştea cu narcise” din Lunca Neajlovului-Vişina şi „Pajiştea cu bulbuci” de la Văleni. Aceste zone au fost propuse ca rezervaţii şi sunt pe lista europeană a ariilor protejate, cu specii de importanţă mare pentru Europa.
Toată această muncă pentru includerea acestor zone în ariile protejate ale ţării a fost efectuată împreună cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa şi Primăria Muncipiului Târgovişte.
„Dragostea pentru natură şi mişcare”
Sunt două concepte strâns legate. „Am colindat toată ţara, dar mi-am propus în primul rând să pun în valoare frumuseţile judeţului nostru şi să arăt importanţa acestora. Deşi cunosc anumite zone foarte bine, păşesc cu emoţie de fiecare dată când ies în natură”, spune profesorul Dumitru.
A iniţiat primul simpozion
