Cel mai mare eveniment cu rezonante sociale, colectiv identitare si politice din Romania ultimelor zile este prima Conventie de Tatuaje de la noi. Tinuta la Sibiu cu doua zile inainte de voturile europarlamentare, ea asezoneaza si in peisajul mioritic curent tendinte exprimate anterior, mult mai sonor, la Frankfurt, unde in acest an s-a ajuns la cea de-a saptesprezecea editie si unde, oricum, se atinge constant cea mai mare cota de participare din Europa. La Sibiu sunt prezenti experti in tatuaj din Austria, Bulgaria, Italia, India, Franta, Germania, Marea Britanie, Polonia, Spania, SUA, Ungaria si, desigur, Romania, contribuind fiecare dupa talent, stiinta si putinta la popularizarea acestei arte corporale.
Conventia ar trebui, dupa toate socotelile, sa starneasca interesul cel mai apasat al amatorilor de imprimeuri in tus, pe piele, din Romania. Aici dispretul fata de corp, propovaduit de multi monahi sanctificati ai vremurilor de demult, nu a urmat calea predicata de acestia, a ascezei imbinate cu rugaciune, preferandu-se, in schimb, etica austera a neglijarii igienei zilnice. N-ar fi fost de crezut ca fenomenul sa fi luat amploare de masa, dar ultimele statistici in materie nu mai lasa loc de vreun dubiu. La consumul de sapun, deodorante, lotiuni pentru ingrijirea pielii, pasta de dinti, produse de cosmetica suntem pe ultimul loc in UE. Probabil din decenta, cei care au afisat pe ecranele televizoarelor cifrele rezultate pe urma investigatiei au inscris la urma listei Turcia. Dar ea, desi tara europeana, macar in parte, nu figureaza in nomenclatorul statelor UE. Asa ca, la nivelul comunitatii, dintre toti cei cercetati de sociologi, noi suntem ultimii.
La drept vorbind, nici nu era nevoie de statistici si cifre pentru a constata acest lucru. Urmaresc hipnotizat, ca oricare dintre telespectatorii romani, anuntul dupa care este bine, chia
