Peste 375 de milioane de europeni au fost chemati la urne timp de patru zile pentru a-i alege pe cei 736 de membri ai Parlamentului European. Ieri au votat cetatenii a 19 state membre ale UE. Primii care au mers la urne au fost britaniici si olandezii, pe 4 iunie.
Primele rezultate urma sa fie anuntate aseara, insa toate datele indicau ca balanta de putere (dreapta va ramane dominanta - n.n.) nu se va schimba in Parlamentul European si ca extrema dreapta va intra in Legislativul UE. In Olanda, careia Comisia Europeana ii va cere socoteala pentru publicarea rezultatelor inainte de data stabilita (ieri seara - n. n.), Partidul pentru Libertate al deputatului olandez de extrema dreapta Geert Wilders s-a clasat pe al doilea loc cu 16,9% din voturi. Cel care a castigat alegerile in Olanda a fost Partidul Crestin-Democrat al premierului Jan Peter Balkenende (20 de procente).
De asemenea, in Slovacia, Partidul SNS, cunoscut pentru discursul xenofob impotriva maghiarilor si a romilor, va putea trimite pentru prima data un deputat in Parlamentul European, desi a obtinut numai 5,39% din voturi.
Mario Telo, presedintele Institutului de Studii Europene al Universitatii Libere din Bruxelles, a declarat ca riscul ascensiunii masive a extremei drepte exista "ca si in anii '30, chiar daca diferenta este ca un succes al acesteia nu ar avea niciun efect politic direct". Dar acest fenomen va arata gravitatea crizei politicii nationale, a mai spus el.
De asemenea, alegerile europarlamentare din acest an erau deja prognozate sa se desfasoare sub amprenta absenteismului, in ciuda indemnurilor de a merge la vot venite din partea liderilor europeni. La urme era preconizat sa se prezinte chiar mai putini alegatori decat acum cinci ani, cand prezenta la vot a fost in medie de 45,4%.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, le-a cerut ieri cetat
