Producătorii a cinci alimente tradiţionale - cârnaţii de Pleşcoi, brânza de burduf din zona Branului, virşliul din Hunedoara, pita de Pecica şi salamul de Nădlag - vor începe anul acesta întocmirea documentaţiei pentru obţinerea protecţiei europene de denumire geografică.

Obţinerea protecţiei de denumire geografică oferă o serie de avantaje producătorilor, printre care faptul că doar cei înregistraţi pe lista de producători mai pot realiza produsul respectiv după obţinerea siglei de calitate, potrivit directoarei executive a Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti (ONPTER), Lucia Romanescu.

„O zonă ce are un potenţial şi a generat tradiţii de prelucrare şi preparare a produselor alimentare şi agricole şi unde se realizează nişte produse merită să primească această protecţie. Odată primită, doar producătorii menţionaţi în listă au voie să mai obţină produsul cu acel nume, şi doar ei se pot bucura de drepturile şi de avantajele acelui produs. Având un produs cu Indicaţie Geografică Protejată, începi să te bucuri de notorietate cu acel produs, capeţi renume şi un traseu comercial unic“, a declarat Lucia Romanescu, într-un interviu acordat NewsIn.

Magiunul de Topoloveni, la Bruxelles

Lucia Romanescu a menţionat că, până acum, România a trimis la Bruxelles doar un produs pentru obţinerea protecţiei geografice de calitate, magiunul de Topoloveni. La cele cinci produse de anul acesta, lucrurile se vor desfăşura mai lent, deoarece, spre deosebire de primul produs, în zonele geografice respective există mai mulţi producători, care trebuie să se grupeze în asociaţii.

„Magiunul a fost o excepţie şi nu a fost nevoie să trecem prin etapele de convingere a producătorilor să se asocieze, iar acum este deja la Bruxelles, unde aşteaptă aprobarea protecţiei. În rest, pentru celelalte produse sunt mai mulţi produc