Dacă arădenii sau cărăşenii au mai puţini bani de dat, timişorenii şi hunedorenii sunt mai datori de la o lună la alta. Recesiunea i-a adus pe timişoreni pe locul doi la credite restante în valută la nivel naţional, după Capitală. La finele lunii aprilie bănăţenii aveau de dat înapoi băncilor peste 20 de milioane de euro.
Cu doar o lună în urmă, creditele restante în valută îi poziţionau pe timişoreni pe locul cinci la nivel naţional, fiind întrecuţi de debitorii din Bucureşti, Sălaj, Galaţi şi Constanţa. La finele lunii martie, restanţele în valută ale timişorenilor ajunseseră la aproape 14 milioane de euro, iar într-o singură lună valorile au crescut cu 50 la sută. Cea mai mare parte a sumei a fost împrumutată de timişoreni pentru a-şi cumpăra frigidere, televizoare, aspiratoare sau alte bunuri de consum.
De asemenea, timişorenii au luat credite în valută înainte de începerea crizei pentru a-şi cumpăra locuinţe. În prezent, pe primul loc la capitolul credite restante în valută se află Bucureştiul. Locuitorii capitalei datorau aproape 210 milioane de euro băncilor în martie, iar în aprilie suma ajunsese la 236 de milioane de euro.
Restanţierii din regiune
Situaţia nu este aceeaşi în restul Banatului. La finele lunii martie, locuitorii din Caraş-Severin aveau restanţe în valoare de un milion de euro. Într-o singură lună, restanţele au scăzut cu 100.000 euro. Arădenii au scăzut şi ei suma totală datorată băncilor. Restanţele lor au ajuns de la 11,7 milioane, la finele lui martie, la 11,2 milioane de euro la sfârşitul lunii aprilie.
Singurii locuitori ai Vestului ale căror restanţe au crescut sunt cei din Hunedoara. Acolo, tot la sfârşitul lui martie, restanţele în valută ajungeau la 3,8 milioane de euro, în timp ce după 30 de zile suma a crescut la 4,5 milioane de euro.
