Niciunul dintre state nu a mai deţinut „cârma“ Legislativului comunitar
Nici nu s-a uscat bine tuşul pe buletinele de vot, că în capitalele europene e mare iureş privind alegerea unui viitor şef al celor peste 700 de parlamentari din Legislativul de la Strasbourg. Pe măsura mizei sunt şi orgoliile câtorva ţări UE de a-şi vedea reprezentantul în fruntea forului legislativ comunitar.
Ca niciodată, Germania nu are nicio propunere de candidatură, negocierile intense existând, în prezent, între polonezi şi italieni. Atât Varşovia, cât şi Roma au ambiţia de a-şi impune pentru prima dată la şefia Parlamentului propriul candidat.
Pentru italieni, visul există de peste 30 de ani, fiind unul dintre statele fondatoare ale UE, în timp ce pentru polonezi (care au aderat în 2004) dorinţa de a-şi vedea un politician într-un asemenea mandat este strâns legată de mărimea ţării şi, implicit, numărul mare de mandate în PE (50).
Un fost premier sau un profesor de istorie?
Pentru moment, cele mai mari şanse de a ajunge preşedinte al Parlamentului European le are fostul premier polonez Jerzy Buzek, susţine „Gazeta Wyborcza”. Chiar şi Roma recunoaşte acest lucru, deşi italianul Mario Mauro – profesor de istorie şi europarlamentar în mai multe legislaturi – este principalul rival al lui Buzek.
Şansele lui Buzek au crescut vizibil după rezultatele bune înregistrate de coaliţia Platforma Civică - Partidul Poporului Polonez (PO-PSL) în alegerile europene, dar şi pentru că eurodeputaţii germani (care îl vor sprijini probabil pe polonez) vor domina grupul Partidului Popular European – Democraţii Europeni (PPE-DE), notează Mediafax.
Însă ministrul italian de Externe, Franco Frattini, a lăsat de înţeles că Roma nu va renunţa aşa de uşor la lupta pentru şefia PE. El a declarat că va încerca să realizeze „un acord în acest sens nu numai cu Germania,
