Alegerile din 7 iunie au consfinţit intrarea în Parlamentul European a Partidului Piraţilor din Suedia. Formaţiunea, infiinţată în 2006, militează pentru reformarea legilor privitoare la drepturile de autor şi la patente, astfel încât filmele şi muzica să poată fi descărcate gratuit de pe internet în condiţii perfect legale. Partidul Piraţilor a obţinut, duminică, 7,1% din voturile celor care s-au prezentat la urne. Aceste procente le permit "piraţilor suedezi", în condiţiile actuale, să trimită la Bruxelles un europarlamentar, din 18, câţi vor reprezenta Suedia. Dacă Tratatul de la Lisabona intră în vigoare, Partidul Piraţilor va avea două scaune de europarlamentar.
Ce se ascunde, însă, în spatele unui partid cu o denumire atât de exotică? Istoria partidului este una recentă, la fel ca problemele pe care şi-a propus să le rezolve. Prima oară au participat la nişte alegeri, în spetembrie 2006, pentru parlamentul suedez, Partidul piraţilor a obţinut 0,63%. Nu a reuşit să intre în legislativ, dar a fost al treilea partid dintre cele care au rămas pe dinafară. Partidul Piraţilor spera să treacă pragul de 4% (aproximativ 225.000 de alegători) bazându-se pe apoximările referitoare la numărul suedezilor care descarcă în mod frecvent fişiere de pe internet protejate de copyright: între 800.000 şi 1,1 milioane.
O contribuţie importantă la ascensiunea acestui partid a avut-o verdictul în procesul Golfului Piraţilor, pronunţat în această primăvară. Atunci, fondatorii trackerului de BitTorrent Pirate Bay (Golful Piraţilor) au fost condamnaţi la 1 an de închisoare fiecare şi la plata unor amenzi care însumau aproximativ 3,5 milioane de dolari, fiind găsiţi vinovaţi de complicitate la încălcarea drepturilor de autor.
În luna aprilie, după pronunţarea verdictului, partidul a câştigat 3.000 de noi membri în numai 7 ore.
