"United 93” – filmul scris şi regizat de britanicul Paul Greengrass – este, fără nicio îndoială, cel mai impresionant film făcut despre 11 Septembrie, data care împarte nu doar istoria SUA, ci şi istoria lumii, în două. Greengrass (care vine din zona documentarului) povesteşte drama trăită de pasagerii zborului din titlu, care decolase în dimineaţa acelei zile din Newark spre San Francisco.
Este singurul zbor care n-a mai ajuns la “destinaţie” – căci destinaţia nu era Frisco, ci Casa Albă: cei 4 terorişti urcaţi la bord aveau de gând – ca şi-n cazul celorlalte trei zboruri – să preia comanda avionului, sechestrând echipajul şi pe cei 40 de pasageri. S-au izbit, însă, tocmai de rezistenţa acestora! După lupte eroice la bord, avionul a pierdut controlul, prăbuşindu-se pe o câmpie din statul Pen-nsylvania.
Primul lucru inteligent pe care-l face Greengrass este să distribuie în toate rolurile filmului actori pe care, din păcate pentru ei şi din fericire pentru film, nu-i ştie nimeni: nume precum J.J. Johnson, Gary Commock, Polly Adams, Trish Gates sau Opal Alladin...
Era limpede că, pentru credibilitatea acestei poveşti petrecute în realitate, ar fi fost contraproductiv, dacă nu ridicol, să vezi în rolurile principale actori gen Harrison Ford, John Travolta sau Julia Roberts! Fiind chipuri necunoscute, poţi crede că J.J. Johnson, Gary Commock ş.cl. sunt chiar oamenii de la bordul United 93 care s-au luptat cu teroriştii.
Al doilea lucru deştept este că însuşi modul de filmare împrumută “look”-ul documentelor video care au înregistrat 11 Septembrie: filmări din mână, imperfecte, în care sentimentul de real netrucat vine (şi) din amatorismul lor.
Evident că, în cazul lui Greengrass, “amatorismul” este mimat: omul a câştigat un Urs de Aur la Berlin şi un premiu Bafta pentru “Bloody Sunday”, iar înainte ş
