Duminică s-a deschis Bienala de artă de la Veneţia, locul de întâlnire al artiştilor contemporani din întreaga lume. Ajunsă la a 53-a ediţie, expoziţia din oraşul Dogilor are tema „Making Worlds“, stabilită de noul ei director, suedezul Daniel Birnbaum. Cu un număr-record de ţări participante în acest an, 77, în pavilioanele proprii din „Giardini” sau în alte spaţii din oraş, Bienala se prezintă cu un pavilion propriu restaurat, numit de- acum Palazzo delle Espozizioni. În ziua deschiderii au fost acordate două premii 

„Leul de Aur pentru întreaga activitate“ artiştilor Yoko Ono şi John Baldessari. La actuala ediţie participă pentru prima dată cinci state: Muntenegru, Principatul Monaco, Republica Gabon, Uniunea Insulelor Comore şi Emiratele Arabe Unite.

În afara expoziţiilor naţionale, se desfăşoară 38 de evenimente colaterale, propuse de organizaţii sau instituţii internaţionale. 

Laude şi interdicţii

Câteva pavilioane naţionale au atras deja atenţia criticilor. Mai ales cel al Rusiei, caracterizat drept „un amestec de grandoare şi bricolaj“. Susţinut financiar de Mihail Prohorov, clasat de Forbes ca prima avere a Rusiei, înaintea lui Abramovici, al cărui iaht este şi el ancorat la ţărmul Oraşului Lagunelor, pavilionul se impune prin prezenţa lui Pavel Pepperstein, maestrul şcolii conceptualiste de la Moscova, cu „Peisaje pentru viitor“ şi cu cele trei „Victorii de la Samothrace“ acoperite de petrolul cecen, de sânge sau de amândouă în acelaşi timp, semnate de Andrei Molodkin.

Organizatorii au respins câteva propuneri de proiecte, cum ar fi cel al bruxellezului Lino Polegato, care ceruse unui număr de artişti să deseneze cu creta, pe asfalt, orice operă doresc. Necazul a venit în momentul în care a apărut imaginea Papei Ioan Paul al II-lea vizitându-şi asasinul.

Desenul a fost şte