„Apărarea chineză” este singura producţie cinematografică a regizorului Tompa Gábor şi a fost prezentată la Festivalul de Film Transilvania. Deşi din distribuţie fac parte actori valoroşi, precum Maia Morgenstern sau Victor Rebengiuc, a fost nevoie de 11 ani de la realizarea filmului pentru ca publicul român să-l vadă. Tompa Gábor vorbeşte în interviul acordat „Adevărului literar şi artistic” despre motivele neprezentării filmului în România, cu toate că atunci a fost singura prezenţă cinematografică la Berlin (Germania), şi a câştigat marele premiu la Salerno (Italia). Regizorul evidenţiază şi carenţele sistemului românesc de învăţământ, şi motivele pentru care a ales să predea Regie în America.

Adevărul: Horaţiu Mălăele spunea, după premiera filmului „Nunta mută“, că i-a fost greu să facă trecerea de la regia de teatru la regia de film. Pentru dumneavoastră cum a fost?

Tompa Gábor: Nu pot vorbi de o trecere, ci de o revenire la o primă dragoste. Am făcut parte din acea promoţie experimentală de la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică care în patru ani a studiat atât teatru, cât şi film. Am realizat multe scurtmetraje şi documentare, având parte şi de studii teoretice de dramaturgia filmului, la care am învăţat foarte mult. Asta m-a îndemnat să fac şi film.

Eu am ales să studiez în anul IV teatru pentru că vremurile nu erau favorabile cinematografiei. Erau filme interzise, de exemplu producţiile lui Pintilie nici măcar la Cinematecă nu puteau fi vizionate, la fel filmele lui Mircea Daneliuc, au fost probleme şi la cele ale lui Dan Piţa. Am renunţat, încet-încet, la ideea de a mai face film. A venit, însă, această ofertă din partea studioului „Obiectiv”, din Budapesta, în 1996. Până la urmă m-a tentat să fac pelicula „Apărarea chineză“, pentru că mi-a plăcut nuvela, dar preţuiam şi scriitorul, atât ca autor,