Francis Dufresne e un elveţian inspirat. Lucrează de 30 de ani "în ape minerale", dar acasă la el, în Attalens, îşi umple paharul de la robinet. El crede că, pentru elveţieni, care au cele mai bune izvoare naturale din lume, apa minerală îmbuteliată e doar o afacere.

E plauzibilă ideea că multe ţări cu potenţial hidrografic pur să fi căzut în capcana comercială a publicităţii masive făcută în jurul sticlei cu apă plată. Agresat sistematic de reclame, omul cedează, ajungând să creadă că apa cumpărată de la magazin e mai bună şi mai sănătoasă decâ cea din fântână sau de la robinetul de-acasă. Excludem, din această observaţie, acele oraşe în care apa nu e, în general, potabilă, acest lucru fiind făcut public. Un specialist în ape minerale ca Francis Dufresne ne-ar putea convinge că acelaşi procedeu de marketing s-a folosit în cazul cartofilor-fulgi, despre care se credea că pot înlocui cu succes cartofii curăţaţi de coajă şi puşi la fiert. Alte iluzii, duse până la exagerare, ar mai fi sticlele de apă plată cu forme unicat, care costă 100 de euro... mai mult decât un flacon de parfum original..., ori importul în Europa de apă minerală din SUA!... E vară, e caniculă, şi sticla de apă minerală tinde să devină victima aceluiaşi reflex ca în cazul pachetului de ţigări.

Arta culinară şi călătoriile

Despre Francis Dufresne se pot spune multe istorii. Însăşi viaţa lui e o istorie interesantă. În copilărie, jumătate din zi servea la mese, cealaltă ungea tăvile de patiserie. Din bacşişul primit de la clienţi îşi cumpăra dulciuri. Mama lui ţinea un restaurant, iar tatăl era brutar, dar nu-şi aminteşte să fi primit ceva pe gratis de la ai lui. "Tata îşi punea toată energia în munca de la brutărie, iar eu mă minunam cum de a avut timp să mai facă şi patru copii. Mai târziu, el mi-a răspuns la întrebare, zâmbind cu subînţeles: «La sfârşitul zilei, c