Hunedoreanul a disecat în cariera sa toate tainele culturilor forestiere, aşteptând admiterea în academie. Profil

Născut - 15 octombrie 1928

Educaţie - Facultatea de Silvicultură, Leningrad, URSS

Experienţă - Peste 55 de ani de muncă ce cercetare în silvicultură

Familie - Văduv, doi copii

Cine vizitează grădina din spatele casei lui Stelian Radu îşi dă seama imediat că hunedoreanul  ştie ceva despre cultura copacilor. Altfel nu s-ar explica modul în care pot trăi laolaltă, ca într-un Turn Babel forestier,  salcia japoneză lângă chiparosul de California, lămâiul indian, străjuit de  suliţele  bambusului, şi arbustul cu pulbere de aur răcorit de umbra unor stejari centenari.

Două cuvinte abstracte

„Sunt mostre de culturi pe care le-am aclimatizat de-a lungul anilor la noi în ţară. Mi-a plăcut întotdeauna să aplic practic ceea ce am învăţat teoretic şi aici, la mine acasă,  este laboratorul meu silvic”, a explicat hunedoreanul.  Paradoxal, cariera strălucită de cercetător în silvicultură a lui Stelian Radu a început destul de modest. „La admitere în facultate nu am avut notă mare. După doi ani de facultate în România am primit o bursă să studiez silvicultura în Uniunea Sovietică,  la Leningrad.  Îmi aduc aminte că din prima prelegere ţinută de un profesor la Leningrad am înţeles doar două cuvinte,  azimut şi busoli. Atât”, şi-a amintit expertul.

Premiu de la iubitorii stejarilor din SUA

După acest moment, evoluţia profesională a deveanului a cunoscut un parcurs de excepţie. O analiză de suprafaţă arată că Stelian Radu şi-a pus semnătura pe 41 de tratate,  94 de articole, dintre care 25 publicate în reviste de specialitate străine, 34 de comunicări ştiinţifice şi peste 90 de recenzii. A contribuit decisiv la dezvoltarea Arboretumului de la Simeria şi a elaborat l