Chiar în ziua Sfântului Vartolomeu, zi ce desemnează mijlocul verii, începe să se coacă spicul de grâu. Din această cauză, gospodarii nu muncesc pe câmp de teamă să nu li se piardă recoltele - Sfântul Vartolomeu purtând după el trăsnetele, vijeliile şi grindina, lovindu-i aspru pe gospodarii care nu-i cinstesc ziua. Există tradiţia ca în această zi să se ia boabe de grâu care, după ce sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, se dau drept hrană păsărilor din curte, pentru a le păstra sănătoase.

Rotiri în vânt şi apă

Şi tot de Vartolomeu începe noaptea a creşte în putere. "La Vartolomeu se întoarce cerul spre sud, adică scade ziua, dă înapoi, iar noaptea dă înainte, şi dacă cineva lucrează în această zi dă înapoi în tot cursul anului în lucrările sale, căci este învârtirea zilei către noapte. În această zi, dacă priveşte cineva spre răsăritul zorilor, în timpul revărsatului zorilor, de pe un munte înalt, vede cloşca cu pui" (Th. Speranţia - "Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti"). De altfel, această mişcare de răsucire, de întoarcere, caracterizează întreaga zi. Apar din senin vârtejuri de vânt, iar în apă se formează vâltori care-i atrag în străfunduri pe cei care lucrează. Sunt interzise o serie de activităţi, precum torsul sau întoarcerea boabelor.

Nunta şoarecilor

A doua zi, la 12 iunie, atunci când în tradiţia populară are loc "Nunta şoarecilor", este bine să plouă. Cu cât cerul trimite mai multă apă pe pământ, cu atât se va împuţina numărul şoarecilor. Femeile se feresc să gătească ceva astăzi ca să nu se facă mulţi şoareci pe câmp. Este bine însă a se semăna hrişcă, ca să fie recolta bogată.

La 16 iunie, în a doua săptămână de la Rusalii, se ţine Marţea Rusitorilor. "Se crede că în această zi morţii vin în casă şi-şi aleg loc de stat lângă uşă. Pentru aceasta trebuie ca acel loc să fie întotdeau