Faţă de anul 1998, numărul tinerilor cu studii superioare din universităţile publice şi private s-a triplat. Procesul Bologna (împărţirea studiilor pe trei niveluri: licenţă, masterat, doctorat) şi finanţarea pe student sunt două dintre schimbările majore petrecute în universităţi. Numărul studenţilor din universităţile publice şi private a crescut de aproape trei ori din 1998, ajungând în 2007-2008 la puţin sub un milion, se arată într-un studiu elaborat de Banca Mondială şi Ministerul Educaţiei şi dat publicităţii în luna mai.

Cercetarea este intitulată „introducerea unei scheme de credite pentru studenţi în România“. Cei mai mulţi studenţi – 573.647 – au între 18 şi 24 de ani. Ei reprezintă 70% din totalul celor înscrişi la facultate. Pe locul al doilea se situează persoanele între 25 şi 29 de ani cu 9%  (160.925), restul până la 834.969 de studenţi având vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani.

Potrivit aceleiaşi surse, creşterile sunt impresionante cu atât mai mult cu cât se bazează pe studenţii care plătesc taxă. Unul dintre motivele pentru care România se situează în urma ţărilor UE din punct de vedere al ratelor de participare este numărul mic de studenţi care provin din familii cu venit mic şi mediu din mediul rural. Astfel, 27% din populaţia urbană cu vârste între 25 şi 29 de ani are studii superioare, faţă de numai 4% la sate.

Cercetarea mai arată că în 1999, în universităţi s-a trecut de la finanţarea pe numărul de profesori la cea pe studenţi înscrişi.