Ordonanţa 61 oferă posibilitatea Guvernului de a modifica acte normative care n-au intrat în vigoare

Un act normativ adoptat de Cabinetul Boc săptămâna trecută a reuşit să creeze tensiuni între membrii Coaliţiei. Mai precis, prin OUG 61/2009, Guvernul „umple” un vid legislativ şi anume: printr-un proiect de lege (care, evident, trebuie aprobat de Parlament), el va putea modifica acte normative care au fost aprobate, dar care încă nu au intrat în vigoare. În prezent, legislaţia actuală nu permite Executivului să intervină asupra acestor legi, chiar dacă ele nu mai sunt necesare, Guvernul putând să modifice şi să abroge doar actele normative care au intrat în vigoare. Spre exemplu, dacă Guvernul nu ar fi dat această ordonanţă, Codul Penal adoptat în vremea Rodicăi Stănoiu (legea 301/2004), a cărui intrare în vigoare a fost amânată de două ori, ar fi putut să intre în vigoare.

Studiu de caz: Codul Penal Stănoiu şi Codul Penal Predoiu

În situaţia în care Executivul îşi va asuma răspunderea pentru noul Cod Penal şi acesta va fi adoptat, „suntem în situaţia ciudată de a avea două Coduri Penale care prevăd instituţii de drept fundamental diferite”. Spre exemplu, „vechiul Cod prevede împărţirea infracţiunilor în crime şi delicte, iar noul Cod consacră în continuare instituţia infracţiunii. Or, este nefiresc ca într-o societate să ai două Coduri Penale, dintre care unul să fie amânat sine die, deşi este adoptat, iar celălalt adoptat să intre în vigoare şi să producă efecte juridice. Pe actuala legislaţie, cu privire la acel Cod nu se putea dispune abrogarea lui decât dacă intra o zi în vigoare. Prin intrarea lui în vigoare o singură zi, practic, toate dosarele şi toate raporturile juridice de drept penal care se află în curs de derulare la acest moment suferă modificările necesare: unele infracţiuni nu mai sunt infracţiuni, răspunderea penală cu priv