Analiză FP România online. La capătul unei campanii electorale tensionate, fără precedent în Iran, alegătorii votează astăzi preşedintele ţării în al zecelea scrutin organizat în cei 30 de ani care au trecut de la revoluţia islamică. Competiţia electorală s-a dus între actualul preşedinte - un ultraradical care sfidează Occidentul -, şi alţi trei candidaţi moderaţi şi reformişti, care vor raporturi bune cu Vestul. Marea masă a electoratului este împărţită, iar elitele sunt şi ele divizate între susţinătorii ultraconservatorului Ahmadinejad şi adepţii dezgheţării relaţiilor cu Occidentul.

Pe cine aleg iranienii?

Cele mai mari şanse la scrutinul prezidenţial le are tot ultraconservatorul Mahmoud Ahmadinejad. Cu un electorat format din iranienii săraci, el se prezintă drept un musulman devotat, fiind susţinut în campania electorală de liderul suprem al ţării, ayatollahul Ali Khamenei. Folosind un ton agresiv la adresa Occidentului, a devenit faimos afirmând că „ Israelul trebuie să dispară de pe hartă”, iar Holocaustul este „un mit”. Înainte de a câştiga alegerile prezidenţiale din 2005, a făcut parte din Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Iranului, şi a fost primar al Teheranului.

Principalul său rival este Mir Hossein Mousavi, un conservator moderat, care a fost premier în timpul războiului dintre Iran şi Irak ( 1980-1988). Susţinut de fostul preşedinte al ţării, Khatami, al cărui consilier a fost, el a reuşit să câştige de partea sa tinerii de la oraşe şi o parte dintre femei, cărora le-a promis mai multe libertăţi. El conduce în prezent Academia de Arte din Iran şi se bucură de o bună reputaţie în rândul intelectualilor. 

Şanse mici de câştig au reformatorul Mehdi Karroubi şi  conservatorul Mohsen Rezai, ambii fiind susţinători ai unei relaţii destinse cu comunitatea internaţională. Primul, un cleric