„Faptul că ne întâlnim an de an, că încă mai avem dorinţă de viaţă, ne demonstrează că nu am îmbătrânit"

În urmă cu 57 de ani îşi luau la revedere de la colegi, cu promisiunea că se vor întâlni peste ani. Unii aveau 18 ani, alţii împliniseră 20 de ani, iar gândul le zbura departe. Departe au şi ajuns.

Ieri s-au reîntors la obârşie. Au ciocnit un pahar de şampanie, au schimbat câteva vorbe şi şi-au adus aminte. Şi-au adus aminte de momentele din tinereţe, de evenimentele care i-au marcat, şi după câteva ore de taifas şi-au promis că se vor revedea şi la anu'. Ei sunt foştii elevi ai Şcolii Medii Tehnice de Lucrări Hidraulice din Constanţa, promoţia 1952. O şcoală de lucrări hidraulice de existenţa căreia nu auzisem şi habar n-aveam că în urmă cu mai bine de jumătate de secol, undeva în Piaţa Griviţei, în Hanul Balcan, 199 de tineri spuneau adio şcolii şi se aruncau în vâltoarea vieţii. „Am fost 199, dar acum dacă am mai rămas 50", povesteşte Vasile Ştefan, organizatorul evenimentului. „În urmă cu patru ani nu au venit decât patru persoane. Dar, încetul cu încetul, ne-am înmulţit. De unii nu mai ştim nimic, iar alţii, aproximativ jumătate, s-au „răzgândit".

„La canal mi-am întâlnit şi profesorul de hidrotehnică"

În acest an, foştii elevi de la Hidraulică şi-au dat întâlnire la Hotelul Tineretului. Au ales acest spaţiu tocmai pentru că ei încă se mai simt tineri. Au venit din Tulcea, Bucureşti, Timişoara, Piatra Neamţ, Râmnicu-Vâlcea, Cernavodă, Basarabi. Au bătut sute de kilometri, pe o căldură infernală, pentru a-şi reîntâlni colegii. Nicolae Ştirbu are 79 de ani. S-a născut în Saligny, dar viaţa l-a purtat departe, tocmai la Timişoara. Experienţa şi-a făcut-o tot în Constanţa, la canalul Dunăre-Marea Neagră. „La canal mi-am întâlnit şi profesorul de hidrotehnică. L-am găsit cu lopata în mână. A ajuns acolo pen