Guvernul are probleme grave în acoperirea cheltuielilor şi nu va putea uşura povara impozitelor pentru populaţie şi pentru firme.Condiţiile impuse de FMI în negocierea împrumutului sunt „soft“ în viziunea autorităţilor, dar ele implică restricţii severe în cheltuirea banului public. Relaxarea fiscală promisă de autorităţi la sfârşitul lui 2008 şi aşteptată de mediul de afaceri şi de populaţie devine din ce în ce mai îndepărtată.

Mai citiţi şi:

FMI: Alegerile din toamnă ameninţă respectarea angajamentelor asumate

Creşterea inflaţiei peste 7,4% la sfârşitul lunii iunie înseamnă discuţii cu FMI

Evoluţia economiei României a fost sub aşteptări în T1

„Având în vedere că ţara intră în recesiune în 2009, o relaxare a politicii fiscale în vederea amortizării efectelor crizei nu mai este, din păcate, posibilă“, arată scrisoarea de intenţie către FMI.

„Din cauza nivelului foarte ridicat al cheltuielilor şi a condiţiilor de finanţare, Guvernul nu mai poate acoperi un deficit mare“, scrie în document.

Prin scrisoare, Guvernul şi-a asumat, pe lângă unele politici financiare pe termen scurt, mediu şi lung, câteva precondiţii în vederea începerii procedurilor de negociere cu FMI.

Angajamente înaintea semnării

Prima promisiune a Executivului a fost asumarea pachetului de măsuri fiscale ce introducea impozitul minim şi limitarea deducerii TVA, precum şi reducerea bugetelor unor ministere.

Setul de măsuri se regăseşte în controversata ordonanţă 34/2009, pe care Cabinetul Boc s-a angajat să o înainteze Parlamentului până la dezbaterea scrisorii de intenţie de către boardul FMI.

„Vom aproba prin ordonanţă de urgenţă şi vom trimite la Parlament, spre ratificare, un pachet de măsuri fiscale ce vor duce la obţinerea a 1,1% din PIB – 5,9 miliard