Monografia operei aşteaptă de 10 ani să fie publicată. Muzicologul Octavian Lazăr Cosma a evocat pentru „Adevărul”, prima reprezentaţie a Operei Române din Cluj, din data de 25 mai 1920. A fost în mare parte efortul compozitorului Tiberiu Brediceanu, membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Acesta a convins guvernul din acea perioadă despre necesitatea înfiinţării instituţiilor de cultură româneşti - conservatorul, teatrul, opera, filarmonica.

A fost solicitat tenorul Constantin Pavel, un cântăreţ din Prundu-Bârgăului. El a fost şi primul interpret al rolului Radames, din Aida de Verdi. „Un om tenace, a clădit singur opera, cu un repertoriu de invidiat”, spune Cosma. Nu a fost simplu să ridice o instituţie de cultură de la zero. Constantin Pavel a plecat în oraşele mari. Întâmplarea a fost să se desfiinţeze chiar atunci opera din Bratislava. Au fost aduşi majoritatea instrumentiştilor din capitala Slovaciei.

„Deşi instrumentiştii şi balerinii erau străini, artiştii au cântat Aida în limba română”, ne-a spus Cosma. Dirijorul a fost un german, Alfred Novak. Artiştii s-au românizat pe parcurs. De altfel, de-a lungul timpului, la Cluj s-a cântat doar româneşte. Doar în ultima vreme, la operă s-a adoptat modelul cântatului în alte limbi. Glumind, Cosma a comparat situaţia de început a operei clujene, cu cea a fotbalului actual local: „Opera era ca la CFR-ul clujean de astăzi, unde străinii joacă în limba română.”

Generaţie de aur

Greu de structurat istoria operei, altfel decât în funcţie de dirijori, solişti sau directori. Cosma remarcă însă două perioadă mai importante. Este vorba de perioada interbelică şi perioada postbelică, din anii ‘60: „Atunci s-a consacrat generaţia de aur, constituită din Dinu Bădescu, Lya Hubic (privighetoarea din Carpaţi), Lucia Stănescu, David Ohanesian, etc”. Cosma vede o mare