Roger Federer a cîştigat duminică primul său titlu la Roland Garros. Dar nu pe bietul Sölderling l-a bătut de fapt. El a egalat recordul de 14 trofee de mare şlem deţinut de Pete Sampras (care nu a cîştigat niciodată pe zgura de la Roland Garros). Toată lumea face azi comparaţii între cei doi mari jucători. Unul născut în 1971, celălalt " cu zece ani mai tîrziu. Pînă acum, datele sînt neverosimil de apropiate. Unul a dominat ultimul deceniu al secolului trecut, celălalt a dominat primul deceniu al secolului acesta. Fiecare a pierdut în carieră cîte 26 de finale în turnee ATP. Federer a cîştigat 67, iar Sampras " 66. Amîndoi au aceeaşi înălţime " 1,85. Şi unul, şi celălalt sînt jucători de tip rafinat. Şi unul, şi celălalt au avut cîte un challenger important, cam pe acelaşi tipic (cu lovituri dure şi costumaţie nonconformistă) care, de-a lungul întregii cariere, le-a mîncat zilele. A fost Agassi pentru primul, e Nadal pentru al doilea.
Şi Federer, şi Sampras fac figură de băieţi buni. Nici unul nu are grimase de luptător, nici unul nu scoate strigăte indecente de atac. Amîndoi au trecut prin cîte un rar episod uman de plîns pe teren. Altminteri, forţa naturală le stă ascunsă sub multe straturi de civilizaţie şi bun-simţ. Mi-l amintesc pe Sampras elogiind cu fair-play (inexplicabil pentru mulţi) un adversar care-l bătuse într-o finală la US Open " Lleyton Hewitt. Tot aşa, îmi persistă în faţa ochilor figura jenată de duminică a lui Fe-derer, cînd un spectator zărghit a sărit pe teren încercînd să-i pună de gît steagul Elveţiei.
Între cei doi există, de bună seamă, şi nişte diferenţe. Sampras a stat în total aproape şase ani în fruntea clasamentului mondial, faţă de cei doar cinci ani de supremaţie ai lui Federer. Sampras a cîştigat de şapte ori turneul turneelor, Wimbledon, pe care Federer l-a cîştigat de "doar" cinci ori. Federer a fost însă cel care
