Alegerile de duminica trecuta au fost dominate de doua fenomene, ambele susceptibile de a fi influentat distributia voturilor si, implicit, pe cea a mandatelor euro-parlamentare: abstentionismul si turismul electoral.
Voi incerca in cele ce urmeaza sa identific impactul "turismului electoral" asupra rezultatului votului. Din punct de vedere tehnic, aceasta sintagma se traduce prin procentul de alegatori inscrisi in listele suplimentare. Dincolo de situatii punctuale pitoresti (mai mult de 70 de sectii de vot, altele decat cele speciale, in care s-au inregistrat mai multe voturi pe listele suplimentare decat pe cele permanente) voi porni de la impactul acestui fenomen la nivelul intregii tari.
Asadar, in intreaga tara au votat pe listele suplimentare 668 217 alegatori, adica 13,3% din totalul alegatorilor prezenti. Nu stiu daca in sine procentul e mic sau mare – la scrutinul similar din 2007 fusese de 11,3%. Ciudata mi se pare amploarea diferentei dintre sectiile rurale si cele urbane: 15,5% in rural, 9,8% in urban. Stiu ca a fost un weekend prelungit, dar mi-e greu sa cred ca destinatia predilecta de vacanta a devenit brusc satul romanesc. Mai degraba as incerca o explicatie pornind de la faptul ca in comunele rurale, departe de ochii presei si ai observatorilor, regulile se aplica cu mai multa larghete.
Daca trecem la enumerarea judetelor care s-au evidentiat prin procente mari de votanti "flotanti", constatam ca in fruntea clasamentului se situeaza Ilfov (27.0%), Giurgiu (18.3%), Mehedinti (17.6%), Olt (17.0%), Gorj (16.8%). Nu Prahova, Brasov, Constanta – unde banuiam ca s-au bulucit turistii de weekend.
Sa incercam sa vedem care sunt partidele care au obtinut performante deosebite (adica mai bune decat media pe tara) in aceste judete.
PNL
Total tara: 14.5%
Ilfov: 23.9%
Giurgiu: 22.5%
Mehedinti: 15.1%
